o interactiune personala si aleatoare cu mediul inconjurator :-)

Archive for Aprilie, 2007

Nu-i simplu sa fii crestin

Nu-i simplu sa fii crestin, daca esti cu adevarat. In lume mor anual un numar nestiut, dar mare, de  oameni , pentru singura vina de a fi crestini. Unul dintre ultimele cazuri, zguduitoare,  este acela ale unor crestini din Turcia. Pentru credinta lor, pentru increderea in Isus Cristos, acestia si-au  sacrificat viata.

Modul in care acestia au fost ucisi  de 5 islamisti, depaseste cu mult capacitatea hartiei sau a  mea de reda barbaria. Pentru cei care doriti sa cititi puteti merge la http://www.worldnetdaily.com/news/article.asp?ARTICLE_ID=55426. Arenele romane nu sunt atat de departe de crestini. Cei care au suferit in comunism sau au avut rude care au suferit sau au fost chiar gata sa plateasca cu viata devotamentul fata de Cristos Domnul si fata de constiinta lor, inteleg mai bine ce insemana astfel de tragice momente – pentru familii, pentru biserica, pentru societate care  poate muri  moral datorita indiferentei ei.

Singura speranta, aceea a credinciosilor, este ca, sangele lor va fi ‘samanta’ credintei pentru altii.

Dumnezeu sa aiba mila de Turcia, loc in care multe din bisericile crestine au inceput.

Dumnezeu sa aiba mila de noi care suntem atat de indragostiti de confortul nostru si nici macar transpiratia nu ne-am da-o pentru Dumnezeu,  ce sa mai vorbim de sange!

Inchinare si odihna

Suntem chemati sa ne inchinam Domnului in fiecare clipa a vietii noastre, in orice loc. Intalnirea duminicala din biserici trebuie sa fie doar o celebrare a umblarii noastre zilnice cu EL.

Nu uita de odihna saptamanala. Suntem chemati sa lucram, dar ni se porunceste sa ne si odihnim.

Nume, renume si recunoastere

Pe site-ul Cotidianul, dar si pe unele grupuri de discutii (confesionala, cuvinte la schimb) exista urmatoare relatare:

„Washington Post” a facut un experiment: a dus la metrou un virtuoz cu o vioara Stradivarius ca sa vada ce fac oamenii. Raspunsul: nimic.
Joshua Bell e unul dintre marii violonisti ai lumii. De citiva ani cinta pe un Stradivarius de patru milioane de dolari. Cei de la „Washington Post” s-au gindit sa faca un experiment sociologic: sa-l puna sa cinte incognito pentru niste maruntis aruncat intr-o cutie, intr-o statie de metrou din Washington, sa vada cum ar reactiona trecatorii. Bell a cintat la metrou pe 12 ianuarie, dar jurnalistii au publicat materialul de-abia in aprilie, pentru a coincide cu acordarea unui premiu violonistului.
Nimeni nu are timp pentru frumusete
Vineri, 12 ianuarie, ora de virf la metroul din Washington. Un tip cinta la vioara in blugi si camasa, cu o sapca de baseball pe cap. Instrumentul se intimpla sa fie un Stradivarius din 1713, iar violonistul – nimeni altul decit Joshua Bell. Cei mai putin pasionati de muzica clasica isi vor aminti poate de filmul „Vioara rosie”: ei bine, Bell este cel care interpreteaza o buna parte din piesele de pe coloana sonora. Cu trei zile inainte de scena de la metrou, violonistul umpluse sala de la Boston Symphony Hall, unde se intrase cu 100 de dolari biletul. Leonard Slatkin, dirijorul National Symphony Orchestra din Washington, isi daduse cu parerea ca violonistul putea stringe cam 150 de dolari la metrou, iar dintre miile de trecatori, vreo 35 tot s-ar fi oprit sa-l asculte. N-a fost sa fie.
Taranul si sofranul, varianta moderna
Bell a cintat patruzeci si ceva de minute, iar lumea si-a vazut de drum. Dupa calculele celor de la „Washington Post”, care au filmat tot „concertul”, pe linga Bell au trecut 1.070 de persoane. Dintre acestea, doar 27 i-au dat bani, majoritatea fara sa se opreasca din mers. In total, marele violonist american a strins 32 de dolari. Trecatorii nu s-au prins ca auzeau sase piese magistrale de Bach si de Schubert, interpretate pe faimosul Stradivarius supranumit „Gibson ex Huberman”, cunoscut pentru calitatile sale unice si pentru faptul ca a fost furat violonistului Bronislaw Huberman, in 1936, la Carnegie Hall, si recuperat de-abia cincizeci de ani mai tirziu. Joshua Bell a inregistrat un prim album cu piese cintate pe acest Stradivarius, vinzind peste cinci milioane de CD-uri in toata lumea.”

Involuntar m-am gandit la ceea ce spune Biblia despre Isus Cristos ” a venit la ai Sai, dar ai Sai nu l-au primit”.

Un nume, devenit un brand, nu garanteaza acelasi succes in orice conditii?

Un produs, promovat sub un nume bun, poate avea succes chiar daca este de o calitate indoielnica?

O idee buna, subminata de un nume rau, poate fi sortita esecului?

Munca – o privire mai amuzanta

Am gasit la un moment dat urmatoarele ‘articole despre munca’. Nu cunosc autorul. A  nu fi citite de cei cu tendinte  de lenevita 🙂

Munca si romanul – reflectii

Art.1: Ne nastem obositi pentru a ne odihni.

Art.2: Munca l-a creat pe om, dar nici lenea n-a omorat pe nimeni.

Art.3: a)Daca vezi un coleg odihnindu-se, ajuta-l.
b)Cand il vezi pe unul ca munceste, ocoleste-l, ca nu te dor picioarele.
c)Cand il vezi pe unul ca manaca, ajuta-l, ca nu te doare gura.
d)Daca il vezi pe colegul tau ca munceste, nu este motiv sa faci la fel.

Art.4: Daca iti vine cheful de munca, stai jos si asteapta sa-ti treaca.

Art.5: a)Ce poti face azi, nu lasa pe maine, ci pe poimaine, ca poate nu mai trebuie facut.
b)Un lucru care nu se rezolva de la sine in 30 de zile, nu merita sa te ocupi de el.

Art.6: Munca e sanatate curata, deci s-o lasam bolnavilor.

Art.7: Cine nu munceste nu greseste, iar cine nu greseste merita sa fie promovat.

Art.8: Cine se scoala de dimineata, doarme mai putin si casca toata ziua.

Art.9: Orice om trebuie sa aiba o activitate, dar asta nu trebuie sa degenereze in munca.

Art.10: Noua nu ne este frica de munca fiindca stim sa ne ferim de ea.

Art.11: Munca trebuie ridicata cat mai sus… ca sa nu putem ajunge la ea.

Art.12: Serviciul nu-i carciuma sa stai toata ziua in el, si nici biserica sa mergi si duminica.

Munca, lipsa sau excesul ei

Am fost surprins sa aud despre cazul recent mediatizat cand, datorita si excesului muncii, o persoana tanara a trecut spre cele vesnice.

Biblia spune ca ” cine nu lucreaza , nici sa nu manance”.

Inca din gradina Edenului, omul este destinat  lucrului, vazut ca un act co-creator. Caderea in pacat nu a anulat lucrul acesta, dar i-a adaugat ‘spini’. Evitarea muncii inseamna ratarea  in buna parte a scopului pentru care ai fost creat.

Excesului muncii, Dumnezeu ii opune, odihna periodica, sabatul. Suprasolicitarea si hiper-stresul, epuizarea si golirea de resurse, trebuie contrabalansate de aceasta odihna.

Despre citit si lectura

Exista un paradox ciudat zilele acestea.

Pe de o parte, asaltul vizualului, pe calea cablului TV, satelitului sau internetului, ii  atrofiaza omului capacitatea si dorinta de lectura. Vizionarea unor programe inlocuieste treptat, dar cert, timpul de citit. Este mult mai comod sa urmaresti o ecranizare, decat sa citesti cartea originala, facand efortul intelectual de a-ti imagina unele scene sau de a intelege fluxul de idei. Fara a submina si rolul pozitiv pe care vizualul il poate avea, atunci cand aceste inlocuieste lectura sau discutarea ideilor, devine lesne o arma a manipularii si a  lancezelii mentale. Cei aflati in situatia aceasta ar trebui poate sa se intrebe daca nu ar fi cazul sa apuce o carte, chiar si una cu ilustratii 🙂 macar.

Pe de alta parte,  exista oameni care citesc foarte mult. Ziarele, revistele,  de pe taraba, siteuri de internet sau mesaje din diferite grupuri de discutii, manuale sau  carti de interes general, filosofie sau politica, teologie sau stiinta. Ritmul lecturarii  depaseste capacitatea de reflectie profunda asupra sensului celor citite. Cititorul devine un fel de scaner al materialului supus citirii. Un astfel de cititor, si sunt si din acestia multi, abonati ai listelor de discutii, activi pe siteuri web sau pur si simplu cititori inraiti a orice se poate lectura, ar trebui poate sa reflecteze mai multe daca nu cumva ar fi cazul sa…renunte la unele lecturi. O selectie a materialului citit. O autocenzura.

Ganduri inainte lecturii…

Nu cat , ci ce.

Nu de ce , ci pentru ce.

Despre politica

„Politicienii sunt ca scutecele. Trebuie schimbati repede si des, si din acelasi motiv.” Autor necunoscut

„George Washington a fost primul presedinte care nu a blamat  predecesorii din cauza problemelor sale.” Autor necunoscut

„Le ofer oponentilor mei o afacere buna: incetati sa mai spuneti minciuni despre noi, si vom inceta sa mai spunem adevarul despre voi!” Adlai E Stevenson

„Politica este acea arta gingasa care ia voturi de la saraci si  bani de la bogati ,  promitandu-le si unii si altora ca-i va pazi de ceilalti” Oscar Ameringer

„In politica, prostia nu este un handicap” Napoleon

In politica sunt vremuri cand trebuie sa fii de partea corecta si sa pierzi” J K Galbraith

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat asta: