„Trebuie sa ne rugam pentru Basescu? Dar pentru Tariceanu?
Daca ne rugam pentru amindoi, totusi, nu-i asa ca nu putem sa il sustinem decit pe unul? Pe care? Dar, mai ales, de ce?”(Alin Cristea)
Una din tendintele postmoderne a fost aceea de a inversa anumite practici care in mod traditional erau intr-un altcumva mod traite. Ca un exemplu, avem domeniul vietii de credinta si domeniul vietii sexuale. In mod traditional, ultimul aspect era de natura personala, intima. Era necuviincios sa te expui sau sa vorbesti sau sa incurajezi public un comportamnet sexual exhibitionist. Astazi, se pare ca lucrurile stau altfel. S-a trecut de la ‘Nu-i treaba ta ce fac in dormitorul meu’ la ‘Nu am nimic de ascuns’. In ceea ce priveste viata de credinta, lucrurile stau tocmai pe invers. Daca in trecut ea era ceva de domeniul public, asteptandu-se sa fii in mod vizibil sustinatorul credintei, astazi acest aspect a fost trecut in domeniul privat. Nu vorbim despre ea. Este prea personala. Este treaba fiecaruia in parte. Lucrul acesta se observa mai ales atunci cand au loc manifestatii publice. Entuziasmul de orice natura, sportiva, culturala, politica, etc, este incurajat si privit ca un lucru pozitiv, in vreme ce entuziasmul religios, in special cel crestin , este vazut ca un semn de fanatism sau chiar de fundamentalism periculos. Cu alte cuvinte, exprima-te public pentru orice bucurii sau pareri ai, dar nu pentru optiunea ta religioasa. Lucrul acesta devine si mai evident cand este vorba de Biserica si Stat. Istoria a demonstrat ca, coabitarea lor nu a adus rezultate benefice. Rolul profetic al bisericii trebuie pastrat indiferent de culoarea politica a celui de la putere.
Si venind spre concretul intrebarii… Da, Biserica poate si trebuie sa se roage pentru cei mentionati si pentru altii in dregatorii. Pentru Basescu si pentru Tariceanu. Au nevoie de lumina si calauzire, chiar si atunci cand ei nu si dau seama de lucrul acesta. Deci , rugaciune pentru toti!
Si totusi, votul concret, la o adica, nu poate fi acordat la fel de generos si dezinteresat. Aici , cred, intervin, principiile pe care cei doi le sustin. Nu trebuie sa inventam noi roata. Orice societate are niste valori, nu neaparat crestine: sustinerea familiei definita intr-un anumit fel, libertate religioasa, dreptul la viata al celor nenascuti inca, etc. Cum se raporteaza cei doi , sau altii la astfel de probleme? Si intrebarile ar putea continua cu alte aspecte sociale sau culturale. Ideea este, votez pe cine ma reprezinta, votez pe cine ma sustine in demersul meu .
Acestea fiind zise, treaba Bisericii ca si Trup este sa se roage. Treaba fiecarui credincios in parte este sa actioneze conform constiiintei lui. Biserica nu este partid politic. Este locul in care se predica Cel rastignit. Este o casa de rugaciune nu amvon de campanie electorala.
Apreciază:
Apreciere Încarc...
Comentarii recente