o interactiune personala si aleatoare cu mediul inconjurator :-)

E viu!

Surpriza preotilor, a ostasilor care pazeau mormantul, a ratiunii care respinge interventia miraculoasa a supranaturalului in natural, a fost aceasta:moartea nu a putut sa-l tina pe Cel ce este viu!
Tuturor celor care celebreaza aceasta desfasurare de putere a lui Dumnezeu, in Cristos, prin invierea din morti, le spun din toata inima:
Cristos a inviat!
Vino si tu sa faci parte din ceata mare de martori care adeveresc aceasta realitate si spune impreuna cu ei:
Adevarat a inviat!

Anunțuri

Comments on: "E viu!" (2)

  1. Trupul gol

    Mă regăsesc pe nisipul rece şi strig cu putere să vină cineva să ma elibereze de carapacea Negrului Stăpân.
    Sunt o perlă şi-mi doresc libertatea pe care am avut-o odinioară. Cine ar putea să mă elibereze? Dacă totul era pustiu, nici marea nu a îndrăznit să se apropie.
    Stând în tăcere şi tremurând de frig, simt cum sunt lovită şi aruncată din acel loc. Nu ştiam ce se întâmplă dincolo de carapace şi cine a putut să mişte forţa Negrului Stapân. Şimţeam că pamântul a rămas în urmă, ceva – nu ştiam ce – mă ridica, mă înălţa. Dar, deodată, carapacea care mă ţinea închisă, s-a deschis! Stând într-un colţ, îmi era teamă să privesc, mă gândeam că voi fi răpită de un alt demon. Dar, nu s-a întâmplat aşa. Deschizând ochii, în faţa mea stătea imaginea unui trup gol. M-am întrebat în sinea mea: Un trup gol şi fără suflet? Este posibil aşa ceva? Raspunsul nu mi l-am putut da, avea însă puterea de a cerceta şi de a-l ajuta. Trupul m-a aşezat în palmă cu atâta grijă şi cu o dorinţă nebună de a mă cunoaşte. Eram buimacă, nu mai ştiam ce este bine şi ce este rău. Din palma lui am ajuns în acel gol. Golul m-a înconjurat şi mi-a arătat fiecare trăire a acestui trup şi dorinţa lui de a se căi şi de a fi mântuit. Plângeam şi zâmbeam în acelaşi timp, iar sufletul îmi spunea că nu sunt o perlă oarecare, ci o perla a Luminii.
    Într-adevăr, eram o perlă verde, o perlă a credinţei şi a luminii. Din acel moment am fost martora renaşterii. Trupul gol a fost umplut cu un suflet binecuvântat.

    Apreciază

  2. CONFESIUNE

    Când vreau să mă eliberez de furiile ascunse, căpătate în timp, de fiecare dată mă reîntorc la bătrânul meu duhovnic ce mă aşteaptă întotdeauna pe o colină. Tronează în mijlocul livezii, cu ramuri vânjoase şi coroana plină, cu fruntea bătută de furtuni şi de ninsori, de ploi reci ori de arşiţă, nucul, prietenul meu din copilărie. Numai lângă el pot plânge în voie, îi spun trăirile mele, bucuriile şi visele mele. Îmi rezem capul pe el şi-i simt bătăile inimii. Zâmbesc printre lacrimi, îl cuprind în braţe, îl sărut pentru atenţia cu care mă ascultă iar, el, drept răspuns, îşi freamătă frunzele şi-mi atinge uşor fruntea.
    Mă simt liniştită!
    Prietene, tu care ştii atâtea taine fiindcă asculţi în tăcere şi nu te superi pe cei ce poposesc la umbra ta, spune-mi te rog, când poate fi împlinit şi sufletul meu?
    Auzindu-ţi freamătul am început să scriu şi mă simt liberă! Uit de răutatea celor ce mă înconjoară, de întunericul care doreşte să mă domine.
    Cuvintele mele sunt inspirate de bucuria apropierii de Lumină!
    Îmi doresc ca aceste scrieri să fie citite de toate sufletele ce au trăiri ca ale mele şi pentru toate acestea îi mulţumesc LUI DUMNEZEU fiindcă mi-a arătat calea spre Adevăr.
    Bunul meu prieten, să ştii că m-a atras parfumul unui „bujor”. Petalele lui au adus mângâiere sufletului meu şi viaţa mea a început să prindă culoare.
    Îmi doresc să ating cerul, să-i cunosc frumuseţile ascunse şi să-L slujesc prin credinţă.
    Bujorul m-a ajutat să găsesc Calea şi să înţeleg valoarea profesiei mele. Scrierile i le voi dedica Lui şi simt cum sufletul îmi străluceşte!
    Scumpul meu prieten, un alt vis de-al meu e să-i ajut pe cei ce în mod voluntar sau involuntar se regăsesc în spatele „gratiilor”. Aş dori ca sufletul lor să primească Lumina pe care şi eu am primit-o şi să-şi exprime bucuria ce o poate da numai Cuvântul.
    Cred că unii dintre ei îşi doresc schimbarea… vor să ajungă la cer, să cunoască puterea LUI DUMNEZEU. Îmi doresc să cunosc oameni cu astfel de sentimente, acei ce vor ca sufletul lor să fie mântuit!
    Îmi place muntele, să fiu aproape de el, să mă recreez scriind în natură!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat asta: