o interactiune personala si aleatoare cu mediul inconjurator :-)

Psalmii 21 si 22

Psalmi 21:1  (Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor.) Doamne, întru puterea Ta se va veseli împăratul şi întru mântuirea Ta se va bucura foarte. 
2  După dorirea inimii lui i-ai dat lui, şi de voia buzelor lui nu l-ai lipsit pe el. 
3  Că l-ai întâmpinat pe el cu binecuvântările bunătăţii, pus-ai pe capul lui cunună de piatră scumpă. 
4  Viaţă a cerut de la Tine şi i-ai dat lui lungime de zile în veacul veacului. 
5  Mare este slava lui întru mântuirea Ta, slavă şi mare cuviinţă vei pune peste el. 
6  Că îi vei da lui binecuvântare în veacul veacului, îl vei veseli pe dânsul întru bucurie cu faţa Ta. 
7  Că împăratul nădăjduieşte în Domnul şi întru mila Celui Preaînalt nu se va clinti. 
8  Află-se mâna Ta peste toţi vrăjmaşii Tăi, dreapta Ta să afle pe toţi cei ce Te urăsc pe Tine. 
9  Îi vei pune pe ei ca un cuptor de foc în vremea arătării Tale; Domnul întru mânia Sa îi va tulbura pe ei, şi-i va mânca pe ei focul. 
10  Rodul lor de pe pământ îl vei pierde şi sămânţa lor dintre fiii oamenilor. 
11  Că au gândit rele împotriva Ta, au cugetat sfaturi care nu vor putea să stea. 
12  Că îi vei pune pe ei pe fugă şi cu arcul Tău vei ţinti capul lor. 
13  Înalţă-Te, Doamne, întru tăria Ta, cânta-vom şi vom lăuda puterile Tale. 

Psalmi 22:1  (Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor, pentru sprijinul cel de dimineaţă.) Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai părăsit? Departe sunt de mântuirea mea cuvintele greşelilor mele. 
2  Dumnezeul meu, striga-voi ziua şi nu vei auzi, şi noaptea şi nu Te vei gândi la mine. 
3  Iar Tu întru cele sfinte locuieşti, lauda lui Israel. 
4  În Tine au nădăjduit părinţii noştri, nădăjduit-au în Tine şi i-ai izbăvit pe ei. 
5  Către Tine au strigat şi s-au mântuit, în Tine au nădăjduit şi nu s-au ruşinat. 
6  Iar eu sunt vierme şi nu om, ocara oamenilor şi defăimarea poporului. 
7  Toţi cei ce m-au văzut m-au batjocorit, grăit-au cu buzele, clătinat-au capul zicând: 
8  „Nădăjduit-a spre Domnul, izbăvească-l pe el, mântuiască-l pe el, că-l voieşte pe el”. 
9  Că Tu eşti Cel ce m-ai scos din pântece, nădejdea mea, de la sânul maicii mele. 
10  Spre Tine m-am aruncat de la naştere, din pântecele maicii mele Dumnezeul meu eşti Tu. 
11  Nu Te depărta de la mine, că necazul este aproape, şi nu este cine să-mi ajute. 
12  Înconjuratu-m-au viţei mulţi, tauri graşi m-au împresurat. 
13  Deschis-au asupra mea gura lor, ca un leu ce răpeşte şi răcneşte. 
14  Ca apa m-am vărsat şi s-au risipit toate oasele mele. Făcutu-s-a inima mea ca ceara ce se topeşte în mijlocul pântecelui meu. 
15  Uscatu-s-a ca un vas de lut tăria mea, şi limba mea s-a lipit de cerul gurii mele şi în ţărâna morţii m-ai coborât. 
16  Că m-au înconjurat câini mulţi, adunarea celor vicleni m-a împresurat. Străpuns-au mâinile mele şi picioarele mele. 
17  Numărat-au toate oasele mele, iar ei priveau şi se uitau la mine. 
18  Împărţit-au hainele mele loruşi şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi. 
19  Iar Tu, Doamne, nu depărta ajutorul Tău de la mine, spre sprijinul meu ia aminte. 
20  Izbăveşte de sabie sufletul meu şi din gheara câinelui viaţa mea. 
21  Izbăveşte-mă din gura leului şi din coarnele taurilor smerenia mea. 
22  Spune-voi numele Tău fraţilor mei; în mijlocul adunării Te voi lăuda, zicând: 
23  Cei ce vă temeţi de Domnul, lăudaţi-L pe El, toată seminţia lui Iacob slăviţi-L pe El! Să se teamă de Dânsul toată seminţia lui Israel. 
24  Că n-a defăimat, nici n-a lepădat ruga săracului, nici n-a întors faţa Lui de la mine şi când am strigat către Dânsul, m-a auzit. 
25  De la Tine este lauda mea în adunare mare, rugăciunile mele le voi face înaintea celor ce se tem de El. 
26  Mânca-vor săracii şi se vor sătura şi vor lăuda pe Domnul, iar cei ce-L caută pe Dânsul vii vor fi inimile lor în veacul veacului. 
27  Îşi vor aduce aminte şi se vor întoarce la Domnul toate marginile pământului. Şi se vor închina înaintea Lui toate seminţiile neamurilor. 
28  Că a Domnului este împărăţia şi El stăpâneşte peste neamuri. 
29  Mâncat-au şi s-au închinat toţi graşii pământului, înaintea Lui vor cădea toţi cei ce se coboară în pământ. 
30  Şi sufletul meu în El viază, şi seminţia mea va sluji Lui. Se va vesti Domnului neamul ce va să vină. 
31  Şi vor vesti dreptatea Lui poporului ce se va naşte şi ce a făcut Domnul. 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat asta: