o interactiune personala si aleatoare cu mediul inconjurator :-)

Archive for the ‘DIAKONIA- Slujire’ Category

Cutremur in Haiti

In Haiti, o tara dintr-o insula din Atlantic, a avut loc un devastator cutremur.
Au murit mii de oameni, iar pagubele sunt imense.
Sa ne rugam pentru cei afectati

Nu-i simplu sa fii crestin

Nu-i simplu sa fii crestin, daca esti cu adevarat. In lume mor anual un numar nestiut, dar mare, de  oameni , pentru singura vina de a fi crestini. Unul dintre ultimele cazuri, zguduitoare,  este acela ale unor crestini din Turcia. Pentru credinta lor, pentru increderea in Isus Cristos, acestia si-au  sacrificat viata.

Modul in care acestia au fost ucisi  de 5 islamisti, depaseste cu mult capacitatea hartiei sau a  mea de reda barbaria. Pentru cei care doriti sa cititi puteti merge la http://www.worldnetdaily.com/news/article.asp?ARTICLE_ID=55426. Arenele romane nu sunt atat de departe de crestini. Cei care au suferit in comunism sau au avut rude care au suferit sau au fost chiar gata sa plateasca cu viata devotamentul fata de Cristos Domnul si fata de constiinta lor, inteleg mai bine ce insemana astfel de tragice momente – pentru familii, pentru biserica, pentru societate care  poate muri  moral datorita indiferentei ei.

Singura speranta, aceea a credinciosilor, este ca, sangele lor va fi ‘samanta’ credintei pentru altii.

Dumnezeu sa aiba mila de Turcia, loc in care multe din bisericile crestine au inceput.

Dumnezeu sa aiba mila de noi care suntem atat de indragostiti de confortul nostru si nici macar transpiratia nu ne-am da-o pentru Dumnezeu,  ce sa mai vorbim de sange!

Clasificarea meseriilor la romani

O povestea mai noua pentru noi, deja mai veche pentru altii. Numerotarea…

Nu numerele sunt problema atunci cand vine vorba de respectabilitatea unei munci. Matematica este superba. Problema este depersonalizarea. Anonimizarea.Fluidizarea noastra ca fiinte umane.

Cealalta problema, a ‘clasamentului’ valorii, iarasi nu trebuie neglijata. Pe de o parte trebuie evitat snobismul pe de alta parte proletarismul. Este o diferenta intre cel care lucreaza cu mainile si cel care lucreaza cu capul. Problema noastra este ca la facem pe cele doua sa se excluda reciproc. De aia nici nu intelegem de ce Isus -Invatatorul, nu a fost Isus -Academicianul si a continuat simplu, Isus Tamplarul.
Atata vreme cat cele doua nu se exclud reciproc, cred ca suntem chemati sa facem totul spre Gloria Lui. Nici un domeniu nu este exclus. In felul acesta valoarea muncii noastre capata alta semnificatie decat aceea a unor simple numere intr-un ordinator oarecare.

Salarizarea clerului din banii Statului

Epilog  la problema salarizarii  din banii statului

O discutie mai larga se poate gasi aici http://adividu.wordpress.com/2007/03/21/raspunsuri-la-comentarii/

si aici http://adividu.wordpress.com/2007/03/17/episodul-1-ar-trebui-sa-accepte-pastorii-ubr-salarii-de-la-stat/

In ciuda unor argumente rationale pe care si eu le-am adus , am o puternica retinere  in sustinerea unei salarizarii a clerului din banii Statului.
In ultima instanta, problema banilor, este si trebuie sa ramana o problema spirituala. Ne inchinam lui Dumnezeu cu banii nostri.
Problema banilor este o problema de inchinare!
Cand dau bani, ma inchin Lui Dumnezeu si ma dedic lucrarii Lui. Nu este atributia Statului , ci privilegiul persoanei sa participe in aceasta slujba-liturgie.

Biserica si Statul

„Trebuie sa ne rugam pentru Basescu? Dar pentru Tariceanu?

Daca ne rugam pentru amindoi, totusi, nu-i asa ca nu putem sa il sustinem decit pe unul? Pe care? Dar, mai ales, de ce?”(Alin Cristea)

Una din tendintele postmoderne a fost aceea de a inversa anumite practici care in mod traditional erau  intr-un altcumva mod traite. Ca un exemplu, avem domeniul  vietii de credinta si domeniul vietii sexuale. In mod traditional, ultimul aspect era de natura personala, intima.  Era necuviincios sa te expui  sau sa vorbesti  sau sa incurajezi public un comportamnet sexual exhibitionist.  Astazi, se pare ca lucrurile stau altfel.  S-a trecut de la ‘Nu-i treaba ta ce fac in dormitorul meu’ la ‘Nu am nimic de ascuns’. In ceea ce priveste viata de credinta, lucrurile stau tocmai pe invers. Daca in trecut ea era ceva de domeniul public, asteptandu-se sa fii in mod vizibil sustinatorul credintei, astazi acest aspect a fost trecut in domeniul privat. Nu vorbim despre ea. Este prea personala.  Este treaba fiecaruia in parte. Lucrul acesta se observa mai ales atunci cand au loc manifestatii publice. Entuziasmul de orice natura, sportiva, culturala, politica, etc, este incurajat si privit ca un lucru pozitiv, in vreme ce entuziasmul religios, in special cel  crestin , este vazut ca un semn de fanatism sau chiar de fundamentalism periculos. Cu alte cuvinte, exprima-te public pentru orice bucurii sau pareri ai, dar nu pentru optiunea ta religioasa.  Lucrul acesta devine si mai evident cand este vorba de Biserica si Stat. Istoria a demonstrat ca, coabitarea  lor nu a adus rezultate benefice. Rolul profetic al bisericii trebuie pastrat indiferent de culoarea politica a celui de la putere.

Si venind spre concretul intrebarii… Da, Biserica  poate si trebuie sa se roage pentru cei mentionati si pentru altii in dregatorii. Pentru Basescu si pentru Tariceanu. Au nevoie de lumina si calauzire, chiar si atunci cand ei nu si dau seama de lucrul acesta. Deci , rugaciune pentru toti!

Si totusi, votul concret, la o adica, nu poate fi acordat la fel de generos si dezinteresat. Aici , cred, intervin, principiile pe care cei doi le sustin. Nu trebuie sa inventam noi roata. Orice societate are niste valori, nu neaparat crestine: sustinerea familiei definita intr-un anumit fel, libertate religioasa, dreptul la viata al celor nenascuti inca,  etc. Cum se raporteaza cei doi , sau altii la astfel de probleme? Si intrebarile ar putea continua cu alte aspecte sociale sau culturale. Ideea este, votez pe cine ma reprezinta, votez pe cine ma sustine in demersul meu .

Acestea fiind zise, treaba Bisericii ca si Trup este sa se roage. Treaba fiecarui credincios in parte este sa actioneze conform constiiintei lui. Biserica nu este partid politic. Este locul in care se predica Cel rastignit. Este o casa de rugaciune nu amvon de campanie electorala.

De ce Praxis?

Se obisnuia sa se catalogheze activitatile oamenilor liberi , in filosofia greceasca, in trei grupe: teoria, poiesis si praxis. Primei ii corespundea ca tel ultim aflarea adevarului. Celei de a doua ii apartinea ca tinta, facerea, creatia, ultima avand de a face cu actiunea. De a lungul vremii relatia dintre cele trei a fost dezbatuta si argumentata din diferite puncte de vedere, cu aplicatii ideologice in filosofie, politica, economie sau educatie. In teologie, chiar daca a fost o tendinta de a se acorda un primat ‘teoriei’ prin contemplare, cred ca solutia nu este un hiat intre cele trei ci o perihoreza dupa modelul biblic. Nu trebuie sa fie o prapastie intre Academia si Ekklesia, intre Teologie si Doxologie. Isus Cristos, Mantuitorul nostru, spune ca prin cunoasterea adevarului devenim liberi. Si tot El subliniaza ca este fericit acela care si cunoaste si face. Biblic, cunoasterea presupune o implicare, o actiune, o partasie cu obiectul-subiectul cunoasterii.Cunoastere, ca sa exemplific, este in sensul acesta scriptural, si relatia matrimoniala. Credinta fara fapte este moarta. Si demonii au o teologie, dar lipsita de un praxis adecvat. Predicarea (kerygma) noastra trebuie sa fie insotita de o inchinare (leitourgia) si o slujire (diakonia) demna de partasia (koinonia) la care am fost chemati:cu Tatal , Fiul si Duhul Sfant, si impreuna unii cu altii.

Diakonia

 ”Toti cei ce credeau, erau impreuna la un loc si aveau toate de obste. Isi vindeau ogoarele si averile si banii ii imparteau intre toti, dupa nevoile fiecaruia.”

“Biserica a demonstrat semnificatia dragostei agape …prin diakonia, o slujire a aproapelui aflat in nevoie.”

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat: