Petru Dugulescu despre accesul la dosarele Securitatii

Redau un pic contextul… Sublinierile imi apartin…

Trebuia votat daca se aproba accesul la dosarele slujitorilor religiosi, inclusiv pastori…

Sunt diferite pareri, pro si contra… Pana si initiatorul Legii, C . Ticu-Dumitrescu, oscileaza si nu mai stie ce sa faca….

Selectez din discutii….Spre final prezint si interventia pastorului parlamentar Petru Dugulescu. Postez aceste randuri ca o completare la cele scrise de Daniel Mitrofan

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 13 mai 1999

1. Dezbateri asupra proiectului de Lege privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică.
Şedinţa a început la ora 9.

Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ioan Vida Simiti şi Miron Tudor Mitrea, secretari.
Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deschid şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Din totalul de 342 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa, deci sunt pe aproape, 211 deputaţi. Sunt absenţi 131. Participă la alte acţiuni parlamentare 34 de colegi. Cvorumul de lucru, prevăzut de regulament, este astfel întrunit.

Continuăm proiectul de Lege privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. Am ajuns la pct. 27 din raport. Începem discuţiile. Dacă nu izbândim, la primul vot trecem la apelul nominal. Noi am votat pct.26, pct.27 şi am rămas în discuţie la: „…inspectorii şefi şi adjuncţi ai inspectoratului şcolar judeţean, directori de licee şi grupuri şcolare”.

Invit reprezentanţii celor două comisii să-şi ocupe locul.

De la Departamentul tehnic sunt informat că pct.27 a fost votat.

Trecem la pct.28 din raport. „Preşedinte, vicepreşedinte, secretar general şi ceilalţi membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice la nivel naţional şi judeţean sau ai unei organizaţii neguvernamentale şi asimilaţi acestor funcţii”. Comentarii la textul comisiei? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.29. Zice raportul comisiilor: „Personalul militar şi civil cu funcţii de conducere din Ministerul Apărării Naţionale şi din statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, precum şi comandanţii de unităţi sau echivalente”. Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.30. „Ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege până la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţară şi străinătate.”

Da, domnul Ţurlea.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Această propunere se ceartă, evident, cu Constituţia, art.29, în care se spune foarte clar că toate cultele religioase din România, cele recunoscute, sunt autonome faţă de stat. Nu avem noi voie să ne băgăm în treburile acestor culte religioase. Eu ştiu că o parte din domniile voastre aţi primit cu mare entuziasm pe Papa de la Roma şi vă închinaţi cu osârdie în campania electorală în bisericile ortodoxe. Dar, pe de altă parte, încercaţi să discreditaţi cultele religioase în România şi în primul rând Biserica Ortodoxă Română. Este un lucru care nu se face! (Vociferări în sală.)

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi, nu întrerupeţi oratorul! Vă rog frumos.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În acest fel consumăm timp, irosim timp şi vă rog păstraţi liniştea în sală. Microfonul vă aparţine, dar nu cu apostrofări din sală.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte, eu neputându-mă coborî la nivelul colegului din prima bancă, care îmi face nişte gesturi obscene, închei propunându-vă doar să eliminaţi această prevedere de la pct.30.

Domnul Vasile Lupu:

În ce priveşte autonomia cultelor, vă asigur că şi învăţământul universitar este autonom şi administraţia publică este autonomă, dar nu înseamnă că cetăţenii, intrând în aceste structuri, nu se supun legilor ţării şi trebuie să rămână în afară.

Domnul Rădulescu Zoner.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu recunosc că la un moment dat nu am fost atenţi şi, deşi am vorbit de poliţiştii şefi de post, până la urmă a trecut şi nu am venit la microfon ca să-i scoatem, pentru că se diluezaă legea. Gândiţi-vă! Acum însă, de astă dată… şi atunci am făcut referire la preoţii din sate. Păi, ce facem? Eu nu sunt de acord cu domnul deputat care a vorbit înainte că biserica… Păi şi academia, şi am stabilit un lucru şi aici nu e nimic, nu este o acţiune punitivă. Dar dacă noi coborâm stacheta, să zic aşa, legea nu mai devine operativă, pentru că acest consiliu care va lucra, va opera, va fi sesizat de fel de fel şi în loc să verifice demnitari, primari, prefecţi şi ce doriţi dumneavoastră… verifică preoţi! Ca atare, eu propun eliminarea un moment, domnule doctor, că până să vin la microfon m-am uitat cu atenţie. „Parohiile …” scoatem „ţară” şi rămân „din străinătate”. Pentru că este bine cunoscut că în străinătate unii preoţi sunt tot aceia de pe timpuri, se ştie unii ce au făcut, deşi, mă rog, aici lucrurile s-ar putea altfel rezolva, pentru că pur şi simplu, enoriaşii parohiilor din străinătate ar putea să facă ei curăţenie că ştiu ei mai bine care e situaţia. Dar, mă rog, cu asta am încheiat…

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, nu încheiaţi înainte de a citi textul.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Eu propun eliminarea cuvintelor „ţară şi „, deci să rămână ” din străinătate”.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, vă rog citiţi textul dumneavoastră pe care doriţi să-l susţineţi pentru acest punct.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Da. Prin urmare, e pct.30: „Ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, precum şi asimilaţii lor din străinătate” Acesta este textul pe care vi-l propun şi nu mai are rost să mai adaug nimic.

Vă mulţumesc. Rog şi pe domnul iniţiator să-şi spună punctul de vedere.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Barbu Piţigoi.

Domnul Barbu Piţigoi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

De la început eu vă spun că sunt împotriva eliminării acestui articol pentru că el se referă la ierahi şi şefii cultelor religioase, adică la acele structuri care sunt menite să păstreze morala în societate, să o promoveze şi să fie garantul moralei în raporturile dintre oameni în societate.

Eu consider că este o ofensă adusă acestor ierarhi dacă i-am exclude de la această prevedere, pentru că ei înşişi vor fi cei care vor cere să fie, să zicem, verificaţi, pentru a arăta că au fost, sunt şi vor fi păstrătorii moralei sociale în raporturile dintre oameni.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, mă iertaţi, am mai consultat o dată autorul amendamentului.

Stimaţi colegi,

Dacă mai sunt alte intervenţii? Domnul Sonea.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doar o simplă eliminare propun, ceea ce înseamnă: „până la nivel de preot, inclusiv”. Această parte să fie exclusă. Mai apare un aspect matematic, să spun aşa, dacă un cult, prin absurd are doi preoţi şi unul a fost informator, rezultă că 50% dintre preoţii acelui cult au fost informatori. Nişte lucruri care, sigur că o să creeze nişte situaţii absolut neserioase în ceea ce priveşte acest aspect. Eu cred că dacă pe profesori i-am lăsat să-şi vadă de meserie să-i lăsăm şi pe preoţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Deci ce text propuneţi?

Vă rog, linişte în sală!

Domnul Ioan Sonea:

Să se elimine partea: „…până la nivel de preot, inclusiv”, restul să rămână.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Domnul Stancov.

Domnul George Iulian Stancov:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că acesta este marele câştig al revoluţiei, dezbatere fără prejudecăţi în plenul unei instituţii democratice, cum este Parlamentul, şi, vrând-nevrând, din dezbateri constat până la ora asta că avem dorinţa de a supune verificării societăţii civile şefii de ziare, patronii de publicaţii, tot ceea ce se cheamă mass-media şi bineînţeles cu bună credinţa de a controla şi moraliza asemenea instituţii ale statului, în aşa fel încât să nu deformeze, să nu dezinformeze, să nu facă toate cele rele.

Preoţii, în felul lor, pot fi, după părerea mea umilă, asimilaţi cu formatorii de opinie, cu propovăduitorii de cele mai mult sau mai puţin pământene, încât a coborî până la ziaristul de rând, şi nu spun cu răutate, spun pe ierarhiile vrând-nevrând constituite, nu ne-am permis, dar ne permitem să mergem până la preotul de rând şi mi se pare mie că intrăm prea mult într-o temă care devine deja prea străină de tema principală – accestul la propriul dosar şi ceea ce se cheamă deconspriarea.

Acum dacă vrem să fim atât de catolici, încât şi Sanctitatea Sa să se dezică de ultima sau prima vizită în România, nu ştiu dacă este prea bine. Trebuie să fim puţin mai atenţi cu România, aşa cum este ea, nu cum ne-o imaginăm şi cum vrem s-o utopizăm, până o terminăm. Eu v-aş propune, fără să credeţi prin asta că vin să apăr întunecimea lor de oriunde ar fi ea. Mă gândesc însă că nu facem mai multă lumină dacă inducem în populaţia care are şi ea modelele ei, punctele ei de sprijin, poate fi la un moment dat foarte bun un preot de ţară, care la un alt moment şi-a turnat pe nu ştiu cine, după o anumită opţiune. Nu asta e problema. Problema este să nu tulburăm un anumit fel de echilibru social, cercetând până terminăm bolnavul.

Eu vă propun pe o analiză pe care dacă nu ne-am permis s-o facem cu specialişti psihologi, mă tem să nu ajungem la situaţia să o facem cu specialişti psihiatri. Pentru că putem duce la anularea efectului benefic al acestei legi, nu vulgarizând-o, ci făcând-o malefică, făcând-o producătoare de rău social. Oamenii vor ajunge să nu se mai înţeleagă între ei, întrebându-se de ce trebuie popa de la mine din sat, luat, chemat la Bucureşti, întrebat, anchetat şi după aceea… „pupat piaţa”? Nu mai rămâne înălţimea Duhului Sfânt la Amvon, nu vă bucuraţi, nici o dreptate nu s-a făcut până la capăt, pentru că la capăt era o altă nedreptate. Nu citez din clasicii în viaţă. Să ne temem de dreptăţi absolute, pentru că nu suntem noi în măsură aici.

O întrebare morală: dacă am fi făcut o lege specială şi o trimiteam numai la clasa politică şi la cei care constituie puterea în stat şi după aceea poporul român, văzând cum se întâmplă cu clasa politică după ce i se face această curăţenie morală, să aibă şi el obligaţia de a-şi asuma şi el curăţenia generală? Dar noi ne-am propus mai întâi să facem o lege prin care s-o luăm de jos în sus că aşa apare, până vom ajunge la noi, praful se alege din ceilalţi. Eu vă spun omeneşte, să dea Dumnezeu, să nu fie adevărat ce spun eu, ca poporul să meargă la rând disciplinat la Comisia Naţională, să de cu subsemnatul vesel nevoie mare, lista cu oameni buni, oameni răi şi la mijloc conducătorii iubiţi.

Eu v-aş propune să fiţi foarte atenţi la efectul acestei legi pe ceea ce se cheamă nu statul care se sprijină pe credinţă, ci faptul că la un moment dat ofensăm o categorie. Eu nu vreau să apăr nici securitatea, nici insecuritatea. Îmi pun întrebarea, dacă ajungem la morala creştină făcând mai mult rău, încât la un moment dat nici dracul nu poate face? Sub acest aspect vă spun. În rest, eu sunt de acord să verificăm şi pe cei care sunt în şcoala de preoţi, că de ce să nu-i verificăm şi să-i lăsăm să ajungă… şi tot aşa ajungem la absurditate. Eu vă propun altfel.

Domnul Vasile Lupu:

Ce propuneţi, domnule deputat?

Domnul George Iulian Stancov:

Eu vă propun să ne limităm la ierarhi, pentru că tot la ierarhii din mass-media ne-am limitat, nu ne-am dus la ultimul jurnalist şi după aceea la ultimul preot, la ultimul dascăl şi la ultimul clopotar, pentru că se zice că … ghici cine trage clopotele, ştiţi, atunci ajungem şi la clopotar. Eu ştiu că vă deranjează, vorba multă sărăcia omului, dar şi votul fără dezbatere s-ar putea să fie mai rău decât vorbăria. Nu, cu ierarhii sunt de acord, de oriunde ar fi ei, dacă sunt de-ai noştri. Dar până la ultimul preot din ultima comună, asumaţi-vă dumneavoastră un asemenea risc moral, nu politic.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Mitrea.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am venit la acest microfon ca să propun şi eu eliminarea acestui text care suferă de câteva probleme legate atât de logică, cât şi de conţinut. Este ciudat să scriem în acest text că în acest articol trebuie să fie cuprinşi, în spiritul legii, preoţii cultelor, ştiind că nu toate cultele oficiale cunoscute în România au preoţi. Este ciudat să spunem că trebuie să fie supuşi rigorilor legii doar cei care fac parte din cultele oficiale. Cultele neoficiale neaprobate de stat care pot fi din acest punct de vedere, chiar mai periculoase, scapă acestui articol de lege şi, ceea ce este mai grav, cred că încercând să intervenim în această zonă, intervenim în dreptul la independenţă şi autodeterminare a bisericii, care este o instituţie supusă legilor, dar nesupusă controlului statului. Şi, cred că este bine, aşa cum colegul meu a argumentat, înţeleg că nici ierarhii n-au ce căuta în această lege, să dăm dovadă de bună cuviinţă şi să lăsăm biserica în pace.

Vă mulţumesc.
Domnul Constantin Ticu Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să fiu sincer până la capăt cu dumneavoastră şi, în acelaşi timp, să fiu sincer faţă de mine. Trebuie să recunosc că atunci când am iniţiat această lege, când m-am referit la demnitari, aceştia se regăseau într-o sferă destul de clară şi erau demnitari în înţelesul adevărat al cuvântului. Pe parcursul nenumăratelor dezbateri, când colegii dumneavoastră din Senat, când dumneavoastră, aici, prin reprezentanţii pe care îi aveţi în comisie, aţi venit cu tot felul de amendamente, am crezut că, poate, gândiţi mai bine decât mine. Şi, bineînţeles, nici nu am avut încotro, de altfel, că dumneavoastră aţi fost cei care aţi decis prin vot -mă refer la cele două comisii -, am crezut că aşa e bine să fie.

Astăzi, însă, dacă încerc să judec lucrurile după ce lit. g) şi j), adică după ce punctele de bază ale art. 2 nu se mai regăsesc în textul de lege, vă rog să mă credeţi că sunt într-o mare încurcătură şi aproape că aş spune că nici nu mă mai interesează, în rest, celelalte litere din alfabet. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Dugulescu. Vă rog, cât mai scurt, pentru că răbdarea sălii s-a epuizat!

Stimaţi colegi, nu părăsiţi sala, trecem imediat la vot.

Domnul Petru Dugulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Înţeleg tristeţea domnului Ticu Dumitrescu, ca iniţiator al acestei legi, pentru că, cu cât mai mult ne adâncim în dezbateri, cu atât mai mult legea se diluează şi ne întrebăm cât de utilă va mai fi în final. Pentru că sunt slujitor al unui cult minoritar recunoscut în România, sunt pastor baptist la Timişoara, această calitate mă obligă să îmi spun şi eu opinia la acest proiect de lege.

Nu uitaţi că iniţiatorul acestei legi în Germania a fost un pastor, pastorul Glauck, şi, deci, nu ar trebui să ne mirăm că Biserica trebuie implicată în cercetarea dosarelor securităţii.

Isus Christos a spus: ” Veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face liberi”.

Cred că scopul acestei legi este să ne curăţăm de suspiciuni, de bănuieli, de resentimente, la 10 ani după Revoluţie, şi nu o vom putea face niciodată dacă nu cunoaştem adevărul. Eu rog pe confraţii mei întru credinţă, preoţii altor culte din România, să accepte să cunoaştem adevărul.

Unde va fi cazul, să ne pocăim, fiindcă „… smerenia ne înalţă” spune Biblia, unde va fi cazul, să acceptăm consecinţele.

Eu vă mulţumesc. (Aplauze).

Domnul Vasile Lupu:

Amin!

(discutarea legii  poate fi gasita pe siteul Camerei Deputatilor