Psalmii 8 si 9
Psalmii 8
1. (Catre mai marele cantaretilor. De cantat pe ghitit. Un psalm al lui David.) Doamne Dumnezeul nostru, cat de minunat este Numele Tau pe tot pamantul! Slava Ta se inalta mai presus de ceruri.
2. Din gura copiilor si a celor ce sug la tata, Ti-ai scos o intaritura de aparare impotriva potrivnicilor tai, ca sa astupi gura vrajmasului si omului cu dor de razbunare.
3. Cand privesc cerurile – lucrarea mainilor Tale – luna si stelele pe care le-ai facut,
4. imi zic: Ce este omul, ca sa Te gandesti la el? Si fiul omului, ca sa-l bagi in seama?
5. L-ai facut cu putin mai prejos decat Dumnezeu si l-ai incununat cu slava si cu cinste.
6. I-ai dat stapanire peste lucrurile mainilor Tale, toate le-ai pus sub picioarele lui:
7. oile si boii laolalta, fiarele campului,
8. pasarile cerului si pestii marii, tot ce strabate cararile marilor.
9. Doamne Dumnezeul nostru, cat de minunat este Numele Tau pe tot pamantul!
Psalmii 9
1. (Catre mai marele cantaretilor. Se canta ca si „Mori pentru fiul”. Un psalm al lui David.) Voi lauda pe Domnul din toata inima mea, voi istorisi toate minunile Lui.
2. Voi face din Tine bucuria si veselia mea, voi canta Numele Tau, Dumnezeule preainalt,
3. pentru ca vrajmasii mei dau inapoi, se clatina si pier dinaintea Ta.
4. Caci Tu imi sprijini dreptatea si pricina mea si stai pe scaunul Tau de domnie ca un judecator drept.
5. Tu pedepsesti neamurile, nimicesti pe cel rau, le stergi numele pentru totdeauna si pe vecie.
6. S-au dus vrajmasii! N-au ramas din ei decat niste daramaturi vesnice! Niste cetati daramate de Tine! Li s-a sters pomenirea!
7. Ei s-au dus, dar Domnul imparateste in veac si Si-a pregatit scaunul de domnie pentru judecata.
8. El judeca lumea cu dreptate, judeca popoarele cu nepartinire.
9. Domnul este scaparea celui asuprit, scapare la vreme de necaz.
10. Cei ce cunosc Numele Tau se incred in Tine, caci Tu nu parasesti pe cei ce Te cauta, Doamne!
11. Cantati Domnului, care imparateste in Sion, vestiti printre popoare ispravile Lui!
12. Caci El razbuna sangele varsat si Isi aduce aminte de cei nenorociti, nu uita strigatele lor.
13. Ai mila de mine, Doamne! Vezi ticalosia in care ma aduc vrajmasii mei si ridica-ma din portile mortii,
14. ca sa vestesc toate laudele Tale in portile fiicei Sionului si sa ma bucur de mantuirea Ta.
15. Neamurile cad in groapa pe care au facut-o si li se prinde piciorul in latul pe care l-au ascuns.
16. Domnul Se arata, face dreptate si prinde pe cel rau in lucrul mainilor lui. (Joc de instrumente. Oprire)
17. Cei rai se intorc la Locuinta mortilor: toate neamurile care uita pe Dumnezeu.
18. Caci cel nenorocit nu este uitat pe vecie, nadejdea celor sarmani nu piere pe vecie.
19. Scoala-Te, Doamne, ca sa nu biruie omul; neamurile sa fie judecate inaintea Ta!
20. Arunca groaza in ei, Doamne, ca sa stie popoarele ca nu sunt decat oameni! (Oprire)
Comentarii recente