noi , baptistii

De a lungul istorie baptistii au fost renumiti pentru lupta lor in favoarea libertatii de constiinta si a libertatii religioase. Sunt chiar unii care spun ca prin miscare radicala reformatoare din anii 1520, miscare reprezentata la acea vreme de (ana)baptisti,  s-au semanat bazele libertatii de constiinta asa cum   o intelegem noi astazi.

Ca o reflectare a acestei libertati de constiinta, baptistii  au un motto interesant pentru relatiile dintre ei : unitate in cele esentiale, diversitate in cele secundare ( parafrazez).

Ce te faci insa cand nu mai stii care sunt cele esentiale si care sunt cele secundare?

In afara de asta, de a lungul istorie lui, in cadrul baptismului, au fost totdeauna doua curente: unul care dispretuieste institutia si vede biserica mai ales ca un organism, si altul care accentueaza organizarea si  mecanismele ecclesiale.  Uneori astfel de viziuni intra in disputa. Unul pune accent pe Duhul , altul pe Cuvant. Pe Spirit sau pe Litera. Pe credinta sau statut. Si desi atunci cand exista conflicte cele doua par iremediabil  opuse si contradictori, exista totusi un consens ca ambele sunt de dorit pentru pastrarea unui echilibru.

Din punctul acesta de vedere, Uniune Baptista din Romania este la rascruce.

Pastorul Iosif Ton, semnala anul trecut( sau chiar in 2006) cateva aspecte si sugera cateva  solutii. Tot anul trecut  si chiar mai recent zilele trecute, pastorul Vasile Talos venea cu alte sugestii.

Dintr-o analiza sumara a celor doua propuneri – mai mediatizate decat altele-  observ ca , din nou,  se vad cele doua tendinte – una mai spiritualista – varianta Talos, si una mai institutionala- varianta Ton.  In primul caz, rolul Uniunii este mai mult  un rau necesar, pentru reprezentare in fata statului sau alte probleme administrative. In cel de al doielea caz Uniunea ar trebui sa fie un factor unificator  si implementator al unei viziuni de reinnoire spirituala.

Dovada ca este asa este si recenta demisie a pastorului Talos din Consiliul Uniunii, demisie pe care un blog o prezenta ca fiind rezultatul deciziei de neimplicare in lucruri neesentiale. Si care ar fi acele lucruri neesentiale? Probleme administrtive, discutii legate de cum se voteaza in Consiliu, despre programul Consilierilor economic si juridic, etc. Care, paradoxal, trebuie sa respecte un statut la care in buna parte pastorul Talos a contribuit. ( deci a vazut acele aspecte necesare)
Ce vad eu din toate acestea? Fiecare sa slujeasca dupa darul lui spune Scriptura. S-ar putea ca unii sa fie mai haruiti inspre o latura mai administrativa – este nevoie si de aceea; altii sa fie aplecati mai mult spre o lucrare directa cu cuvantul. De ambele este nevoie.

Problemele apar cand intervin politicile ecclesiale. Atunci si acolo, motivatia fiecaruia devine nebuloasa. Ce mai primeaza? Voia mea, a Domnului sau alte interese locale sau regionale?

Un exemplu concret in aspectele de politica ecclesiala este cazul pastorului Cruceru care, daca-i simt eu pulsul bine, in ultima vreme i s-a mai stins ‘glasul’. Nu ca as fi fost totdeauna de acord cu el sau ca el ar fi asteptat asta sau ca el ar fi fost ferit de influente ‘parohiale’.
De ce cred ca ‘se stinge’ glasul lui? Politica ecclesiala. A mers prea departe. Ca pastor are o libertate limitata. Trebuie sa-i iei in considerare si pe ceilati. Din biserica ta, de la Universitate, de la Comunitate, din Consiliu, etc. Nu a invins nici Marius  Cruceru nici Beni Lup. La  a carui scrisoare( cateva selectii) unii asteapta raspuns. Nu a invins nici Oradea, nici Timisoara. Am pierdut noi toti.

Poate ma insel eu…

Oricum, remarc o imbunatatire esentiala la statutul baptist. Desi poate parea neimportanta ea este una din acele adaugari care salveaza unitate unui cult: crearea de centre informale, nejuridice de colaborare a lucratorilor in vederea  unei misiuni.

Poate fi un cult in cult, dar , totusi, ramane  in interior. Cred ca, avand in vedere rascrucea  la care se afla uniunea, precizarea aceasta  poate salva unitatea cultului si  demonstreaza inca o data ca baptistii sunt promotorii libertatii de constiinta. Inclusiv in cultul lor.